Armata română începe retragerea generală din Transilvania.

București – se semnează Tratatul de alianță într România și Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia.

România declară război Austro-Ungariei.

Feldmareșalul August von Mackensen este numit comandant suprem al armatelor germano-bulgaro-turce din Bulgaria.

Trupele române intră în Brașov.

Germania declară război României.

Bulgaria și Turcia declară război României.

Lupta de la Turtucaia, soldată cu un dezastru pentru partea românească (mii de morți și peste 25.000 de prizonieri).

Bătălia de la Bazargic, terminată cu victoria germano-bulgaro-turcă.

Trupele române controlează Orșova și astfel linia Dunării.

Românii se retrag din Silistra.

Victorie românească la Șelimbăr.

Lupta de la Merișor-Petroșani, care duce la retragerea trupelor româno-ruse pe toată linia frontului.

Bombarament aviatic asupra Bucureștilor.

Românii reușesc să reia Petroșanii, în urma unei contraofensive.

Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acțiune ofensivă a armatei române în Transilvania.

Lupta de la Sibiu, soldată cu victoria germano-austro-ungară. Debutul campaniei ofensive a Germaniei și Austro-Ungariei.

Bătălia de la Petroșani.

„Manevra de la Flămânda”, contraofensivă inițiată de generalul Alexandru Averescu, oprită la scurt timp, ca urmare a presiunii germano-austro-ungare din Transilvania.

Bătălia de la Brașov. Armata a II-a română se retrage pe crestele munților.

Prima bătălie de la Oituz. Sub comanda generalului Eremia Grigorescu, trupele române rezistă ofensivei germano-austro-ungarer și reușesc să restabilească frontul pe înălțimi.

Bătălia de la Predeal, pentru controlul asupra Văii Prahova; trupele române rezistă.

Ofensivă germano-austro-ungară în zona Cîmpulung Muscel.

Eșuează manevra de la Flămânda (contraatacul contra forțelor bulgare).

Prima bătălie de la Tîrgu Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina, resping ofensiva germană.

Misiunea Militară Franceză sosește în România (ofițerii francezi sosesc pe parcursul mai multor luni).

Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz. Trupele române opresc puternica ofensivă germano-austriacă

Moare Principele Mircea.

Trupele germane ocupă Craiova.

Autoritățile părăsesc Bucureștiul și se mută la Iași.

Bătălia pentru București, cea mai mare operațiune militară a armatei române din 1916, condusă de generalul Constantin Prezan.

Guvernul se retrage din Muntenia ocupată la Iași, care devine capitala temporară a țării.

Germanii forțează trecerea Carpaților prin Valea Jiului (a doua bătălie de pe Valea Jiului)

Armatele germano-austro-ungare ocupă Bucureștiul, nemții ocupă Ploiești, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele, rezervoarele din schele și rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline.

Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomița, ca linie de retragere.

Se încheie bătălia de pe Neajlov – Argeș

Ocuparea Bucureștilor

Bătălia de la Cașin, prin care germanii sunt opriți pe linia de fortificații Focșani–Nămoloasa.

Se formează la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu – Take Ionescu.

Este votată și promulgată legea prin care Tezaurul Băncii Naționale urmează să fie transportat în Rusia.

Frontul se stabilizează în sudul Moldovei (Vrancea, Siret), armata română reușește să apere trecătoarea de la Oituz.