Retragerea autorităților către Moldova și incertitudinea, au creat panică în rândul populației civile, înainte de ocuparea Bucureștiului. În urma ordonanței Prefecturii Poliției din 17/30 noiembrie accesul la casele de bilete ale Gării de Nord n-a mai fost posibil decât persoanelor care aveau un permis special. Patru centre au fost create în acest sens care urmau să elibereze zilnic câte 500 de permise pentru ofițeri, funcționari publici și familiile acestora și câte 720 de permise pentru celelalte categorii de cetățeni.

Sursa: Cancicov, Vasile Th. Jurnal din vremea ocupației. Impresiunii și păreri personale din timpul Războiului României, vol. 1, București: Editura Humanitas, 2015, p. 117

Audio: Catrinel Bejenariu reconstituire sonoră (mulțime și pași)

Scrisoarea de răspuns a Sofiei Bobârnac, profesoară de limba română, absolventă a Școlii Centrale, promoția 1922, din Bacău, destinată doamnei Floru, președinta Asociației Fostelor Eleve a Școlii Centrale, la invitația de a participa la festivitatea de celebrare a 76 de ani de la înființare.

La această serbare au participat M.S.Elena, Principesa Olga a Greciei, ultimele două directoare, d-na Romniceanu și d-na Delavrancea, iar dintre fostele eleve s-au prezentat grupe din mai toate generațiile, începând cu o doamnă care se afla în școală în 1864.

Sursa: Colecția Școala Centrală

Audio: Valentina Zaharia reconstituire sonoră (noapte rurală)

Retragerea populației în Moldova s-a făcut în condiții extrem de dificile. Locurile se căpătau în Gara de Nord cu mare greutate, dat fiind numărul mare de cereri. Adeseori, trenuri și vagoane destinate evacuării vreunei instituții erau luate de personalități conducătoare, pentru interesul lor propriu.

Sursa: Argetoianu, Constantin. Pentru cei de mâine, amintiri din vremea celor de ieri, vol. 3, partea V (1916-1918), București: Editura Humanitas, 1992, p. 64

Audio: Dan Cojocaru, reconstituire sonoră (clopote și vânt)

Sursa : Tudor Arghezi, „Spectacolul subt ocupație”, Opere. Publicistică între 1914-1918 (volum IV), editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, 2003, p. 1142

Audio: Dorotheea Nicolescu, muzeograf Casa memorială „Tudor Arghezi- Mărțișor” reconstituire sonoră (ambianță de bar și oameni la concert)

Germanii intrau în București la data de 6 decembrie și impuneau trecerea la calendarul gregorian. Acest lucru însemna că anul 1916 era să fie fără Crăciun, trecând direct la 1 ianuarie.

Sursa: Colecția personală Mara Mărăcinescu

Audio: Colind La mulți ani reconstituire sonoră

Din Bucureștiul de altădată văzut de Mircea Băleanu, scriitor și ziarist, în Ion Minulescu, Roșu, galben și albastru, înainte de plecarea în Iași.

Sursa: extras din Roșu, galben și albastru, scris în 1924 de către Ion Minulescu

Audio: Adrian David, muzeograf Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, reconstituire sonoră (pași și căruță prin noroi)

În perioada Primului Război Mondial, Casa Regală se numără printre ultimele instituții care au părăsit capitala.

Sursa: Maria Regina României, Jurnal de Război 1916-1917, vol. I, traducere de Anca Bărbulescu, ediție îngrijită de Lucian Boia, București: Editura Humanitas, 2014, p. 234

Audio: Catrinel Bejenariu, reconstituire sonoră (sunetul trenului de la Călugăreni înregistrat pe platformă în Gara de Nord în 2015)

Pe Calea Victoriei, în fața Poștei Centrale, când poetul George Bacovia și Agatha Grigorescu se cunoșteau.

Audio: Lelia Spirescu, muzeograf Casa memorială „George și Agatha Bacovia” reconstituire sonoră (ambianță urbană cu pași și căruțe)

Drumul refugiaților era foarte dificil din cauza lipsei mijloacelor de transport, a alimentelor și îmbrăcămintei corespunzătoare.

Sursa: Costescu Sterea, loc.–col., Din carnetul unui căpitan, însemnări și amintiri din războiul pentru întregirea neamului (1 august 1916 – 1 aprilie 1917), tip. „Învățătorul român”, Focșani, 1927, pp. 153 – 154.

Audio: Răzvan Teodorescu, reconstituire sonoră (ambianță de noapte cu vânt puternic, depozit părăsit)

Sursa: Ștefănescu – Galați Atanasie, 1916 – 1918, Amintiri din război, edit. Viața Românească, Iași, 1921, p. 123 sau Ziarul Virtutea, 1919

Audio: Smaranda Pasnicu, reconstituire sonor (vânt, tren cu aburi în mișcare, pași soldați, voci)

În perioada ocupației germane de la București toate grădinile de lângă case trebuiau să cultive legume, inclusiv în parcuri.

Sursa: Gerhard, Velburg. În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu, decembrie 1916–iunie 1918, București: Editura Humanitas, 2018, p. 213 și p. 233

Audio: Gabi Costin, reconstituire sonoră (ambianță urbană din parcul Cișmigiu)

Sursa: Bacalbașa, Constantin. Capitala sub ocupația dușmanului 1916-1918, București: Editura Vremea, 2017, p. 29

Audio: Teodor Anton

Mai multe atacuri, noaptea, dar chiar și ziua, au cauzat sute de morți și pagube materiale. Treptat, atacurile s-au rărit ca urmare a perfecționării apărării antiaeriene.

Sursa: Duca, I.G., Memorii, vol. II, București: Editura Machiavelli, 2015, p. 28

Audio: Voce Gabi Costin, reconstituire sonoră (ambianță urbană cu clopote, pași)

Fiica ambasadorului Franței, Yvonne Blondel, s-a numărat printre cele care s-au implicat în efortul de război, prin acțiuni caritative și sanitare. Contrastul între sacrificiile războiului și viața privilegiată dusă anterior o marchează.

Sursa: Ciupală, Alin. Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Iași: Editura Polirom, 2017, p. 73

Audio: Voce Catrinel Bejenariu, reconstituire sonoră (tramvai și voci într-o cafenea)

Ordonanță despre zvonurile false din 30 noiembrie/13 decembrie 1916, emisă de autoritățile germane

Sursa: Gazeta Bucureștilor nr. 3, 3-16 decembrie 1916

Audio: Voce Gabi Costin, reconstituire sonoră (vânt, căruțe și pași)

Înștiințare din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunei cu referire la programul școlilor din București

Sursa: Ziarul „Gazeta Bucureștilor”, nr. 121, 15 aprilie 1917

Audio: Voce Valentina Zaharia, reconstituire sonoră (clopote, trăsură, pași)

Compunere scrisă de către o elevă a Școlii Centrale despre admiterea la școală și amintirea Primului Război Mondial

Sursa: Viața de Școală, compunere scrisă de Lucia Davidescu, clasa a VIII-a, în anul 1920, din cadrul Colecției Școala Centrală

Audio: Voce Isabela Văduva, reconstituire sonoră (elevi Școala Central)

16 noiembrie 1928 – Scrisoarea de răspuns a Elenei Saegiu Gheorghită, absolventă a Școlii Centrale, promoția 1913, din București, destinată dnei Floru, președinta Asociației Fostelor Eleve a Școlii Centrale, la invitația de a participa la festivitatea de celebrare a 76 de ani de la înființare. „Aceasta era nepoata lui Costache Aristia, actor, scriitor și om politic care a participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu și la revoluția din 1848. Colega ei, Silvia Creangă a fost prima femeie din România care și-a dat doctoratul în matematici.

La această serbare au participat M.S.Elena, Principesa Olga a Greciei, ultimele două directoare, d-na Romniceanu și d-na Delavrancea, iar dintre fostele eleve s-au prezentat grupe din mai toate generațiile, începând cu o doamnă care se afla în școală în 1864.

Sursa: Colecția Școala Centrală

Audio: Voce Smaranda Pasnicu, reconstituire sonoră (curte Școala Centrală)

Amintiri despre internat și programul orelor de la Școala Centrală

Annie Bentoiu a fost fiica unui medic român care și-a petrecut copilăria alternativ în Bucureşti şi Olteniţa. A urmat liceul la internat la Şcoală Centrală.

Sursa: BENTOIU, Annie. Timpul ce ni s-a dat, Memorii 1944-1947, București: Ed. Humanitas

Audio: Voce Valentina Zaharia, reconstituire sonoră (elevi și holuri Școala Centrală)