Muzeul Memoriei se construiește în fiecare clipă cu acele amintiri personale pe care fiecare dintre noi le păstrează și le transmite mai departe fiecărei generații. Spune-ne amintirea ta, iar noi o vom așeza cu grijă pe harta/timeline-ul ce spune povestea despre cine suntem.
1
2
3
Ne-am întrebat de multe ori cum s-ar fi auzit orașul acum o sută de ani. Ce sunete ar fi auzit când ieșeau din casă, se duceau la cumpărături sau își trăiau cotidianul? Aici poți să asculți reconstituiri bazate pe cercetările noastre.
Războiul a afectat provincia Dobrogei, majoritatea satelor fiind arse sau distruse. Imaginea generală era a unui teritoriu lipsit de oameni și animale, care oferea o impresie dezolantă, din care puține sate au făcut excepție.
Sursa: Manea, Victor, „Odisea unui sat dobrogean în Războiul cel mare”, în Arhiva Dobrogei – Revista Societății pentru Cercetarea și studierea Dobrogei, vol. 2, 1919, pp. 300-316
Audio: Smaranda Pasnicu, reconstituire sonoră (vânt)
La începutul războiului dobrogenii au pornit cu entuziasm la război în timp ce familiile soldaților au rămas îngrijorate la casele lor. Curând, însă, în ceea ce privește provincia maritimă a României, înfrângerile de la intrarea în război au însemnat pierderea avutului și pribegie. Retragerea din campania din 1916 a început în Dobrogea.
Sursa: Manea, Victor, „Odisea unui sat dobrogean în Războiul cel mare”, în Arhiva Dobrogei – Revista Societății pentru Cercetarea și studierea Dobrogei vol. 2, 1919, pp. 300-316
Audio: Vladimir Purdel, reconstituire sonoră (râu, vânt, pădure, pași)
Pribegia dobrogenilor nu era lipsită de pericole, de la ocolirea armatelor bulgare și germane până la dificila cooperare cu aliatul rus. Scut de apărare a României, Dunărea devenea în cazul lor un obstacol greu de trecut.
Sursa: Manea, Victor, „Odisea unui sat dobrogean în Războiul cel mare”, în Arhiva Dobrogei – Revista Societății pentru Cercetarea și studierea Dobrogei vol. 2, 1919, pp. 300-316
Audio: Vladimir Purdel, reconstituire sonoră (ambianță sat – căței, căruțe, oameni)
Sursa: Brătescu, Constantin, „De sub ocupația germană”, Arhiva Dobrogei, vol. 2, 1919, p. 130
Audio: Dan Cojocaru, reconstituire sonoră (interior, murmur)
Pribegia dobrogenilor nu a fost lipsită de pericole, de la ocolirea armatelor bulgare și germane până la dificila cooperare cu aliatul rus. După câteva luni de refugiu, primele grupuri de dobrogeni au început să se întoarcă acasă neștiind ce mai găsesc în satele lor.
Sursa: Gerhard, Velburg, În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu, decembrie 1916–iunie 1918, București: Editura Humanitas, 2018, p. 68, Fetești, 10 ianuarie 1917
Audio: Gabi Costin, reconstituire sonoră (ambianță noapte – vânt, foc, căruțe)
Treptat au început să revină din refugiu grupuri de dobrogeni și a fost creat Centrul de primire a refugiaţilor de la Brăila. Au fost stabilite mai multe puncte de preluare a celor care se întorceau în regiune precum Cernavodă, Ostrov, Fetești și Piua Petrei. Până în luna aprilie 1917 au revenit în dreapta Dunării, pe la Brăila, 15.296 de dobrogeni cu 5.562 de vite.
Sursa: Gerhard, Velburg, În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu, decembrie 1916–iunie 1918, București: Editura Humanitas, 2018, p. 112, Fetești, 27 martie 1917
Audio: Gabi Costin, reconstituire sonoră (ambianță noapte – vânt, foc, căruțe)
George Topîrceanu, în prizonierat, a avut de înfruntat pericole de moarte, dar și perioade de cruntă inactivitate.
Sursa: George Topîrceanu, Amintiri din luptele de la Turtucaia, Pirin Planina. Memorii de Război, Vintage Humanitas, București, 2014, p. 117
Audio: Smaranda Pasnicu, reconstituire sonoră (ambianță de dimineață, cu vaci și păsări )