Sursă: Știre/Fapt divers din ziarul Românul, nr. 195, an 3, 7/20 septembrie 1913, Arad, p. 9

Audio: Angelica Paicu

Retragerea autorităților către Moldova și incertitudinea, au creat panică în rândul populației civile, înainte de ocuparea Bucureștiului. În urma ordonanței Prefecturii Poliției din 17/30 noiembrie accesul la casele de bilete ale Gării de Nord n-a mai fost posibil decât persoanelor care aveau un permis special. Patru centre au fost create în acest sens care urmau să elibereze zilnic câte 500 de permise pentru ofițeri, funcționari publici și familiile acestora și câte 720 de permise pentru celelalte categorii de cetățeni.

Sursa: Cancicov, Vasile Th. Jurnal din vremea ocupației. Impresiunii și păreri personale din timpul Războiului României, vol. 1, București: Editura Humanitas, 2015, p. 117

Audio: Catrinel Bejenariu reconstituire sonoră (mulțime și pași)

După ocuparea teritoriilor române de către Puterile Centrale, în perioada refugiului la Iași, profesorii care nu au mobilizați au fost repartizați la diferite școli și colonii școlare. Elevii refugiați beneficiau de cursuri gratuite și programe speciale au fost create pentru ca aceștia să își poată continua studiile.

Sursa: Ziarul „Evenimentul”, ediția din aprilie 1917

Audio: Ana Turos reconstituire sonoră (sunete de metal, înregistrări mecanisme)

Scrisoarea de răspuns a Sofiei Bobârnac, profesoară de limba română, absolventă a Școlii Centrale, promoția 1922, din Bacău, destinată doamnei Floru, președinta Asociației Fostelor Eleve a Școlii Centrale, la invitația de a participa la festivitatea de celebrare a 76 de ani de la înființare.

La această serbare au participat M.S.Elena, Principesa Olga a Greciei, ultimele două directoare, d-na Romniceanu și d-na Delavrancea, iar dintre fostele eleve s-au prezentat grupe din mai toate generațiile, începând cu o doamnă care se afla în școală în 1864.

Sursa: Colecția Școala Centrală

Audio: Valentina Zaharia reconstituire sonoră (noapte rurală)

Marele Cartier General al Armatei atrage atenția Casei Regale asupra pericolului unei epidemii de variolă și necesității de a vaccina ofițerii și familiile acestora. Aglomerația și lipsurile de tot felul din Iași au dus la izbucnirea molimelor, a febrei recurente și a tifosului exantematic, care a făcut peste 300.000 de victime.

Sursa: Sanic, fond Casa Regală. Documente Oficiale, dosar 44/1917, f. 97

Audio: Ana Turos, reconstituire sonoră (înregistrare hală, sală ocupată)

Sursa: Bogdan, N. A.. Iași – Leagăn al unirii neamului românesc-1916-1918 reminiscențe și însemnări, Iași: Asociația Revista Convorbiri Literare și Editura Timpul, p. 71

Audio: Ana Turos reconstituire sonoră (ambianță piață)

Inspirația este marșul Прощание славянки/ Rămas-bun din partea femeilor, scris în timpul Primului Război Balcanic și popular printre soldații ruși în Primul Război Mondial.

Sursa: I.G. Duca, Memorii, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2015, p. 107-108

Audio: audio reconstituire sonoră, (ambianță piață publică, înregistrare marș, înregistrare fluierat)

Sursa: Evenimentul de Iași, aprilie 1917

Audio: Cătălin Andrei reconstituire sonoră (ambianță spațiu public aglomerat, căruțe )

Altfel de secțiuni au existat în toate ziarele și includeau multe exemple de accidente cu vehicule, tramvaie inclusiv.

Sursa: ziarul Acţiunea Română, anul 1917, selecție de articole

Audio: Ana Turos reconstituire sonoră (1mbianță piață în aer liber)

Ethel Greening Pantazzi a fost o scriitoare engleză, soția românului Vasile Pantazzi (căpitanul portului Galaţi). Ajunsă în refugiu la Iași, aceasta a ținut un jurnal cu impresii despre soarta României și mersul războiului.

Sursa: Pantazzi Greening, Ethel. România în lumini și umbre (1909-1919), București: Editura Humanitas, 2015, Amintire din Iași, 30 noiembrie 1916

Audio: Smaranda Pasnicu, reconstituire sonoră (piață publică, care, tramvai, înregistrare interior tren, înregistrare avion)

Mesajul privește accidentul feroviar de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României, cu peste 1.000 de victime.

Sursa: Ziarul „Evenimentul”, ediția din ianuarie 1917

Audio: Cătălin Andrei, reconstituire sonoră (sunete de metal, înregistrări mecanisme)

Retragerea populației în Moldova s-a făcut în condiții extrem de dificile. Locurile se căpătau în Gara de Nord cu mare greutate, dat fiind numărul mare de cereri. Adeseori, trenuri și vagoane destinate evacuării vreunei instituții erau luate de personalități conducătoare, pentru interesul lor propriu.

Sursa: Argetoianu, Constantin. Pentru cei de mâine, amintiri din vremea celor de ieri, vol. 3, partea V (1916-1918), București: Editura Humanitas, 1992, p. 64

Audio: Dan Cojocaru, reconstituire sonoră (clopote și vânt)

În perioada Primului Război Mondial, Casa Regală se numără printre ultimele instituții care au părăsit capitala.

Sursa: Maria Regina României, Jurnal de Război 1916-1917, vol. I, traducere de Anca Bărbulescu, ediție îngrijită de Lucian Boia, București: Editura Humanitas, 2014, p. 234

Audio: Catrinel Bejenariu, reconstituire sonoră (sunetul trenului de la Călugăreni înregistrat pe platformă în Gara de Nord în 2015)