Rutele

războiului

@ Proiect Photo-Historia, colecția privată Sorin Nica

Odată cu declararea războiului, încep deplasările. Drumurile devin mijloc de comunicație, organisme vii care conectează și interconectează populația, resursele, veștile.

Efortul de război înseamnă mișcare neîntreruptă. Armatele pornesc anevoios, călare sau în trenuri, către luptă. Civilii caută să se refugieze din calea pericolului, oprindu-se la ghișee în căutare de autorizații, audiențe sau favoruri. Apoi încarcă ce nu au reușit sau n-au vrut să vândă în vagoane, automobile și căruțe. Pornesc spre gări, șosele sau drumuri de pământ, drămuindu-și resursele. Cu vaporul, zeppelinul sau trenul, sosesc trupele misiunii Franceze, ajutoare și echipe de medici și voluntari de la Crucea Roșie Franceză, Americană, Rusă.

Drumurile țării sunt străbătute neîncetat de trupe în retragere, răniți evacuați, sanitari în misiune, prizonieri trimiși în lagăre, înalți demnitari internaționali în deplasare, voluntari, cercetași.

Înaintând prin necunoscut, oamenii merg, fug, aleargă, așteaptă, se îmbulzesc, se împrăștie. Află vești de ultimă oră, se caută, dau anunțuri în ziare, scriu acasă, pornesc mai departe, urcă și coboară din trenuri.

Toți caută un drum drept prin rutele întortocheate ale Războiului.

București

Atac aerian

@Colecția Muzeul Național de Istorie a României
@Colecția Imperial War Museum (Q 76637)

La ora 2 de noapte, ne trezim în puternice salve de tunuri. Sar din pat și ies pe terasă, zeci de tunuri trag deodată. […] De astă dată e temutul zepelin; a trecut deja de noi, așa că nu mai sunt în pericol. […] În șapte minute aeronava a dispărut, reflectoarele s-au stins și tunurile au amuțit. S-au aruncat sau nu bombe? M-am înșelat să spun că am distins în bubuitul tunurilor ceva mai deosebit. Când însă de dimineață am ieșit în oraș, am aflat consecințele vizitei nocturne.
Cancicov, Vasile Th., „Jurnal din Vremea Ocupației. Impresiuni și păreri personale din timpul războiului României, vol. 1”, București: Ed. Humanitas, 2015

Descoperă mai multe imagini

Bilet de drum

Cu începere de ieri, direcțiunea generală a căilor ferate a stabilit următorul nou mers al trenurilor de călători:

  • Pentru direcția Vârciorova, va pleca zilnic trenul 125, la ora 8.10 dimineața, cu legături la ducere și întoarcere în stațiile Titu, Golești, Costești, P-Olt, Craiova și Filiași, pentru toate liniile laterale.
  • Pentru direcția Constanța, va pleca trenul 139, ora 7.25 dimineața, cu legătura la Ciulnița pentru Călărași și celelalte linii laterale.
  • Pentru direcția Iași, va pleca trenul 121, la ora 6.55 dimineața cu legătura la Ploiești pentru Predeal și Vălenii de Munte, la Buzău cu Brăila-Galați, la Mărășești pentru Burdujeni și la Crasna pentru Huși.
  • În direcția Giurgiu, va pleca trenul No. 131, la ora 7.35 dimineața.
  • Pentru și din Oltenița trenul va pleca și sosi din și în gara Obor. Călătorii vor pleca și descinde în gară.

Viitorul, Ediția de dimineață, Miercuri, 17 august 1916

Bacalbașa, Constantin, „Capitala sub ocupația dușmanului, 1916 – 1918”, Brăila: Ed. Alcalay & Calafateanu, 1921

Pe drum

Circulația este foarte anevoioasă. În curtea gării este o mare de capete, în gară nici nu se poate pătrunde. Aceia care au bilete de călătorie și sunt oameni cu vază și protecție, se duc de se îmbarcă mai departe pe linie la punctele anumite unde sunt oprite trenurile. Aglomerația este înspăimântătoare. Unde se duc oamenii aceștia? Către ce suferințe și mizerii aleargă?
Bacalbașa, Constantin, „Capitala sub ocupația dușmanului, 1916 – 1918”, Brăila: Ed. Alcalay & Calafateanu, 1921
@MNIR

Forfotă

Pantazzi Greening, Ethel „România în lumini și umbre (1909-1919)”, București: Ed. Humanitas, 2015
Pantazzi Greening, Ethel, „România în lumini și umbre (1909-1919”), București: Ed. Humanitas, 2015
Cancicov, Vasile Th., „Jurnal din Vremea Ocupației. Impresiuni și păreri personale din timpul războiului României, vol. 1”, București: Ed. Humanitas, 2015

În zadar toate, lumea era cuprinsă de panică; mai ales când a văzut că Guvernul țării s-a mutat la Iași, nu mai era chip să-i domolești, orice argumente erau de prisos, nebunia pribegiei îi cuprinsese pe toți…
Bianu, Vasile, dr., „Însemnări din războiul României Mari”, Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926

Oameni pe drum

Trupe in deplasare

Scărișoreanu, Romulus (General), „Fragmente din război - 1916-1918, Istorisiri documentate”, București: Ed.. Tiparul Cavaleriei, 1934,
Scărișoreanu, Romulus (General), „Fragmente din război - 1916-1918, Istorisiri documentate”, București: Ed.. Tiparul Cavaleriei, 1934,

De la București fugeau civilii, de pe valea Prahovei se retrăgea o armată, de la Apus venea alta.
Ștefănescu – Galați, Atanasie, „1916 – 1918, Amintiri din război”, Iași: Ed. Viața Românească, 1921

Căile captivității

Baba, Corneliu, „Jurnal”, 1961
Topîrceanu, G., „Memorii de război. Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina ”, București: Ed. Humanitas, 2014

Toată această mare masă de oameni de toate felurile, pe fețele cărora se vedea brăzdată suferința frigului, neodihnei și a lipsei de hrană, se scurge fără niciun repaus către necunoscut, căci nimeni nu știa unde merge […].
Scărișoreanu, Romulus (General), „Fragmente din război – 1916-1918, Istorisiri documentate”, București: Ed. Tiparul Cavaleriei, 1934

Descoperă mai multe imagini

Drumul Pribegiei

Ziarul Universul, 21 noiembrie 1916
Baba, Corneliu, „Jurnal”, 1961
Sulică, Alexe, dr., „Amintiri din războiul de întregire a neamului”, Brașov: Tip. „Unirea”, 1937

Toți se duceau înainte, tot înainte, fără să știe până unde, fără cele trebuincioase traiului, în cea mai neagră sărăcie, se ducea în lume ca să scape de o mizerie și să dea de alte și mai mare…
Bianu, Vasile, dr., „Însemnări din războiul României Mari”,Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926

Iași

Ciurea

Maria Regina României, „ Jurnal de Război 1916-1917, vol. I”, București: Ed. Humanitas, 2014
I.G. Duca, „Memorii de război (1916-1918), Vol.2”, București: Ed. Machiavelli, 2015

Retragerea populației în Moldova s-a făcut în condiții extrem de dificile. Mulți călătoreau pe scările vagoanelor, pe tampoane și pe acoperișuri, mulți și-au pierdut viața pentru că mâinile lor înghețate scăpau bara de fier de care se țineau. Un episod zguduitor s-a petrecut în gara Ciurea, unde unul din trenurile de pasageri s-a ciocnit cu un tren din gară încărcat cu butoaie conținând benzină. Referind-se la consecințele acestui accident, un martor ocular nota: „Au rămas morți pe loc, carbonizați, ori striviți, distruși mai bine de 700 de persoane, bărbați, femei și copii, pe care trenul îi aducea la Iași, refugiați din teritoriile ocupate, între care o mulțime din Dobrogea”.
Atanasiu Victor, Iordache Anastasie et. al., „România în primul război mondial”, București: Ed. Militară, 1979

Descoperă mai multe imagini

Am ajuns la Iași

Maria Regina României, „ Jurnal de Război 1916-1917, vol. I”, București: Ed. Humanitas, 2014
I.G. Duca, „Memorii de război (1916-1918), Vol.2”, București: Ed. Machiavelli, 2015
I.G. Duca, „Memorii de război (1916-1918), Vol.2”, București: Ed. Machiavelli, 2015

Iarna bătea la poartă. Proviziile obișnuite ale gospodăriilor ieșene erau deja pe sfârșite. Lumea degerând cerea să se taie pomi de la Copou și de prin grădinile publice. Toți acești refugiați neavând nici o ocupație rătăceau toată ziua pe stradă, vociferau, se văitau, așteptau ultimele știri, le comentau, le denaturau. Transformaseră lașul într-o mare agora, într-o agora din vremea decadenței.
Topîrceanu, G., „Memorii de război. Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina”,București: Ed. Humanitas, 2014

Vin voluntarii

Ziarul Acțiunea Română, iunie 1917. 

Mâine la orele 10 dimineața corpul de voluntari ardeleni și bucovineni va depune jurământul în fața M.S, Regelui, la tabăra brigăzei 13 de infanterie (Moara de Vânt)

Se vor rosti cuvântări ocazionale între orele 17 și 18 în piața Uniriei; iar la orele 18 se va încinge hora Unirii. Producții militare se vor executa între orele 19 și 20, la cazarma reg. 7 roșiori.

Programul primirei ofițerilor și soldaților voluntari ardeleni și bucovineni.
Ziarul Acțiunea Română, iunie 1917.