2/15 ianuarie
Consiliul Dirigent al Transilvaniei organizează teritoriile unite cu România, în 23 de județe, numind și prefecți pentru acestea.
Consiliul Dirigent al Transilvaniei organizează teritoriile unite cu România, în 23 de județe, numind și prefecți pentru acestea.
Încep lucrările Conferinței de pace de la Paris, între puterile învingătoare (România cu o delegație formată din I.I.C. Brătianu, Al. Vaida-Voievod, C. Agelescu etc.) și cele învinse. Elaborarea tratatelor de pace va dura până pe 21 ianuarie 1920.
Lichidarea unor bănci și întreprinderi cu capital german și austro-ungar din România.
Decret-lege prin care se adoptă calendarul gregorian (pe stil nou). 1 aprilie 1919 devine 14 aprilie.
Consiliul militar interaliat de la Paris transmite Ungariei Nota Vyx, privind retragerea trupelor sale din Transilvania pe linia Satu Mare – Oradea – Arad, pînă la finalizarea tratativelor de pace.
Ungaria – guvernul lui Karoly Mihaly este răsturnat și se proclamă Republica Sovietică Ungară
Lupte în Apuseni între armatele maghiară și română. După respingerea atacului maghiar, armata română declanșează o ofensivă ce va duce la atingerea Tisei pe 1 mai.
Consiliul Suprem al Conferinței de pace de la Paris comunică delegației României noile frontiere cu Ungaria, respectiv cu Iugoslavia. Prin aceasta, se recunoaște unirea Banatului, Crișanei, Maramureșului și Transilvaniei cu România.
Se semnează Tratatul de la Versailles, între Puterile Aliate și Germania
Trupele maghiare încep o ofensivă contra armatei române pe Tisa, înăbușită repede. Se declanșează contraofensiva română.
Contraofensiva armatei române duce la ocuparea Budapestei (până în noiembrie) și la răsturnarea guvernului bolșevic.
La Timișoara are loc o adunare a șvabilor din Banat, care susțin unirea proclamată la Alba Iulia.
Tratatul de la Saint-Germain en Laye dintre Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă granițele actuale.
România semnează tratatele de pace cu Austria și Bulgaria.
Înființarea Universității din Cluj, sub rectoratul lui Sextil Pușcariu.
Consiliul Dirigent adoptă decrete privind reforma agrară și votul universal al bărbaților.
Este instalat guvernul condus de generalul Arthur Văitoianu. În cele circa două luni de guvernare, au loc primele alegeri din România Mare.
Tratatul de la Saint Germain (Bucovina)
Este instalat guvernul Alexandru Vaida-Voievod, reprezentant al Blocului Democratic, care era format din Partidul Național Român, Partidul Țărănesc (care ulterior vor fuziona, apărând Partidul Național Țărănesc), Partidul Naționalist-Democrat (al lui N. Iorga) și alte grupări mai mici.
Parlamentul ratifică unirea cu Basarabia, Bucovina și Basarabia.